spăimântător
română
Etimologie
Din a (se) spăimânta + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /spəj.mɨn.tə'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului spăimântător | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | spăimântător | spăimântători |
| Feminin | spăimântătoare | spăimântătoare |
| Neutru | spăimântător | spăimântătoare |
- (înv. și pop.) înspăimântător.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online