Sari la conținut

spicuț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din spic + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /spi'kuʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
spicuț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spicuț spicuțuri
Articulat spicuțul spicuțurile
Genitiv-Dativ spicuțului spicuțurilor
Vocativ spicuțule spicuțurilor
  1. (rar) spiculeț.


Traduceri

Referințe