spină

română

Etimologie

Din latină, franceză spina bifida.

Pronunție

• AFI: /'spi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului spină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spină	spine
Articulat	spina	spinele
Genitiv-Dativ	spinei	spinelor
Vocativ	spină	spinelor

1. (med.) proeminență ascuțită a unui os.

Cuvinte derivate

• spinobulbar

Cuvinte compuse

• spina bifida

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online