spleen

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Confer splin.

Pronunție


Substantiv

  1. formă alternativă pentru splin.





engleză

(English)

Etimologie

Din franceza veche esplen, care provine din latină splēn < greacă antică σπλήν (splín).

Pronunție

  • AFI: /spliːn/


Substantiv

spleen, pl. spleens

  1. (anat.) splină
  2. (fig. și înv.) răutate, pică, ură

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii





franceză

(français)

Etimologie

Din engleză spleen.

Pronunție


Substantiv

spleen m., spleens pl.

  1. splin, melancolie

Sinonime

Referințe