spontaneitate

română

Etimologie

Din franceză spontanéité.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului spontaneitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spontaneitate	invariabil
Articulat	spontaneitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	spontaneității	invariabil
Vocativ	'	'

1. însușire a ceea ce este spontan.
2. vioiciune, promptitudine, naturalețe promptă în atitudini, în comportări etc.

Sinonime

• 2: naturalețe

Cuvinte derivate

• spontan
• spontaneism
• spontaneist
• spontaneu

Traduceri

caracter spontan

cehă: spontánnost (čeština) f. croată: spontanost (hrvatski) f. daneză: spontanitet (dansk) c. engleză: spontaneity (English) esperanto: spontaneeco (Esperanto) estoniană: spontaansus (eesti) finlandeză: spontaanisuus (suomi) franceză: spontanéité (français) f. galiciană: espontaneidade (galego) f.

germană: Spontaneität (Deutsch) f., Spontanität (Deutsch) f. italiană: spontaneità (italiano) f. maghiară: spontaneitás (magyar) poloneză: spontaniczność (polski) f. portugheză: espontaneidade (português) f. rusă: спонтанность (русский) (spontannost') f. spaniolă: espontaneidad (español) f. suedeză: spontanitet (svenska) c. turcă: kendiliğinden olma (Türkçe), kendiliğindenlik (Türkçe)

Referințe

• DEX online