spulber
română
Etimologie
Din verbul a (se) spulbera (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ˈspul.ber/
Substantiv
| Declinarea substantivului spulber | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spulber | spulbere |
| Articulat | spulberul | spulberele |
| Genitiv-Dativ | spulberului | spulberelor |
| Vocativ | spulberule | spulberelor |
- spulberare; ninsoare spulberată; vânt puternic.
- (fig.) nimicire, prăpăd.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din spulbera.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru spulbera.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru spulbera.
Referințe
- DEX '98 via DEX online