stămbar

română

Etimologie

Din stambă + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /stəm'bar/

Substantiv

Declinarea substantivului stămbar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stămbar	stămbari
Articulat	stămbarul	stămbarii
Genitiv-Dativ	stămbarului	stămbarilor
Vocativ	stămbarule	stămbarilor

1. (rar) persoană care face negoț cu stambă.

Cuvinte derivate

• stămbărie

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• strâmba

Referințe

• DEX '98 via DEX online