stier

Vezi și : Stier, știre

germană

(Deutsch)

Etimologie

Origine incertă.

Pronunție

• AFI: /ʃtiːɐ̯/

Adjectiv

stier (comp. stierer, sup. am stiersten)

1. (despre ochi) lucios, lucitor
2. (fam., în Austria și Elveția) sărac

   Ich bin schon wieder stier.

Cuvinte derivate

• stieren

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionary

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

•  Audio (regional)^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului stier
m.	Singular	Plural
Substantiv	stier	stieren
Diminutiv	stiertje	stiertjes

1. taur