stivă
română
Etimologie
Din neogreacă στιβασ (stivás).
Pronunție
- AFI: /'sti.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului stivă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stivă | stive |
| Articulat | stiva | stivele |
| Genitiv-Dativ | stivei | stivelor |
| Vocativ | stivă | stivelor |
- mulțime de obiecte de același fel (și cu aceleași dimensiuni), așezate ordonat unele peste altele, pentru a forma o grămadă; grămadă de obiecte astfel formată.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online