straniero

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină extrāneus, probabil după franceza veche estrangier.

Pronunție

• AFI: /stra'njɛro/

Adjectiv

Declinarea adjectivului straniero
	Singular	Plural
Masculin	straniero	stranieri
Feminin	straniera	straniere

1. străin, venetic
2. (fig.) invadator, cotropitor, agresor
3. (lit.) straniu, ciudat

Sinonime

• 1: estero
• 2: nemico, invasore
• 3: estraneo, insolito

Cuvinte compuse

• studente straniero

Cuvinte apropiate

• strano

Substantiv

straniero m., stranieri pl.

1. (om) străin, venetic

Sinonime

• forestiero

Cuvinte derivate

• straniera

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario