stridență

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză stridence.

Pronunție

  • AFI: /stri'den.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stridență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stridență stridențe
Articulat stridența stridențele
Genitiv-Dativ stridenței stridențelor
Vocativ stridență stridențelor
  1. însușirea de a fi strident.
  2. sunet, culoare, ton etc. strident.


Traduceri

Anagrame

Referințe