stupar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stup + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
stupar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stupar stupari
Articulat stuparul stuparii
Genitiv-Dativ stuparului stuparilor
Vocativ stuparule stuparilor
  1. persoană care se ocupă cu creșterea albinelor.

Sinonime


Traduceri

Anagrame

Referințe