sturare

română

Etimologie

Din stura.

Pronunție

• AFI: /stu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sturare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sturare	sturări
Articulat	sturarea	sturările
Genitiv-Dativ	sturării	sturărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a stura și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din prefixul s- + turare.

Pronunție

• AFI: /stu'rare/

Verb

1. a debloca
2. a destupa, a scoate dopul

Cuvinte derivate

• stura
• sturamento

Referințe

• Treccani.it