sturluiba

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
sturluiba
Infinitiv a sturluiba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sturluibez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sturluibeze
Participiu sturluibat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (reg.) a se zăpăci, a-și pierde capul, rațiunea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe