zăpăci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /zə.pə'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) zăpăci
Infinitiv a (se) zăpăci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) zăpăcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) zăpăcească
Participiu zăpăcit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a-și pierde sau a face să-și piardă facultatea de a judeca clar; a (se) tulbura la minte, a (se) năuci, a (se) buimăci.
  2. (v.tranz. și refl.) (fam.) a-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul, a (se) fâstâci, a (se) încurca.
  3. (v.tranz.) a strica ordinea, a răvăși, a deranja.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe