subtemă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din sub- + temă.

Pronunție

  • AFI: /sub'te.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
subtemă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subtemă subteme
Articulat subtema subtemele
Genitiv-Dativ subtemei subtemelor
Vocativ subtemă subtemelor
  1. temă subordonată unei teme principale; diviziune a unei teme.


Traduceri

Referințe