principal

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : prîncipal
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
principal

română

Etimologie

Din franceză principal < latină principalis.

Pronunție

  • AFI: /prin.ʧi'pal/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principali
Feminin principală principale
Neutru principal principale
  1. care are o importanță deosebită sau cea mai mare importanță; de căpetenie, de frunte.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /pɾin.siˈpaɫ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principals
Feminin principal principals
  1. principal, primar

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Substantiv

principal m., principals pl.

  1. (constr.) parter

Referințe





engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din franceză veche principal < latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /ˈpɹɪnsɪpəl/, //ˈpɹɪnsəpəl
  • (SUA) AFI: /ˈpɹɪnsɪp̬əl/, /ˈpɹɪnsəp̬əl/


Adjectiv

principal (comp. more principal, sup. most principal)

  1. principal, primar
    Smith is the principal architect of this design.
  2. (ieșit din uz, latinism) princiar

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și


Substantiv

principal, (nenumărabil și numărabil; pl. principals)

  1. (fin.) capital (de bază); (spec.) împrumut
    A portion of your mortgage payment goes to reduce the principal, and the rest covers interest.
  2. (în Canada, SUA, Australia și Noua Zeelandă; educ.) director
    John got sent to the principal's office.
  3. (în Anglia, Scoția și Canada; educ.) decan, rector
  4. (jur.) mandant
    When an attorney represents a client, the client is the principal who permits the attorney, the client′s agent, to act on the client′s behalf.
  5. (jur.) autor, inițiator
  6. (com.) comitent
    My principal sells metal shims.
  7. (în SUA și Canada; com.) asociat, partener
  8. (muz.) diapazon
  9. (arhit.) construcție (de lemn sau de metal) care formă și rezistență unui acoperiș
  10. (ieșit din uz) principiu
  11. (la balet) dansator principal
  12. (muz.) instrumentist principal

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /pʁɛ̃.si.pal/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principaux
Feminin principale principales
  1. principal, primar
    Le principal obligé.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Substantiv

principal m., principaux pl.

  1. cel mai important
    Le principal de l'affaire, c'est…
  2. (fin.) capital (de bază); (spec.) împrumut
  3. (educ.) decan, rector
    Il est mon principal au collège.

Cuvinte derivate

Referințe





galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /pɾin.θiˈpal/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principais
Feminin principal principais
  1. principal, primar

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /pɾĩ.siˈpaɫ/
  • (Brazilia) AFI: /ˌpɾĩ.siˈpaw/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principais
Feminin principal principais
  1. principal, primar
  2. fundamental, esențial

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Substantiv

principal m., principais pl.

  1. (fin.) capital (de bază); (spec.) împrumut
  2. director, șef; (spec.) decan, rector

Sinonime

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /pɾin.θiˈpal/
  • AFI: /pɾin.siˈpal/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
principal
Singular Plural
Masculin principal principales
Feminin principal principales
  1. principal, primar
  2. fundamental, esențial

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Substantiv

principal m., principales pl.

  1. (fin.) capital (de bază); (spec.) împrumut
  2. (în Spania; constr.) parter
  3. (înv.; jur.) mandant
  4. (înv.) director, șef

Sinonime

Referințe





suedeză

(svenska)

Etimologie

Inevitabil din latină prīncipālis („principal”).

Pronunție

  • AFI: /prɪns.ɪpˈɑːl/


Substantiv


Declinarea substantivului
principal
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ principal principalen principaler principalerna
Genitiv principals principalens principalers principalernas
  1. director, șef

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe