sucire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a suci.

Pronunție

  • AFI: /su'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sucire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sucire suciri
Articulat sucirea sucirile
Genitiv-Dativ sucirii sucirilor
Vocativ sucire sucirilor
  1. acțiunea de a (se) suci și rezultatul ei; răsucire, învârtire, sucit.


Traduceri

Anagrame

Referințe