suggérer

franceză

(français)

Etimologie

Din latină suggerere, forma de prezent infinitiv activ pentru suggerō („a căra, a aduce; a furniza; a sugera”).

Înrudit cu catalană suggerir, italiană suggerire, portugheză sugerir, română sugera și spaniolă sugerir.

Pronunție

• AFI: /syɡ.ʒe.ʁe/
•  Audio^fișier

Verb

suggérer

1. (v.tranz.) a sugera, a propune

   Elles suggéraient une démonstration de maquillage.

2. (v.tranz.) a evoca, a sugera

   Son attitude suggère une dépression nerveuse imminente.

Cuvinte derivate

• auto-suggérer, autosuggérer
• resuggérer

Cuvinte apropiate

• suggesteur
• suggestif
• suggestion
• suggestionner

Omofone

• suggérai
• suggéré, suggérés
• suggérée, suggérées
• suggérez

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire