propune

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină proponere. Confer franceză proposer (după pune).

Pronunție

  • AFI: /proˈpu.ne/


Verb


Conjugarea verbului
(se) propune
Infinitiv a (se) propune
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) propun
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) propună
Participiu propus
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a supune o părere, o soluție, un proiect etc. discuției și aprobării cuiva.
  2. a da o sugestie, un sfat, a recomanda; a îndemna la ceva.
    Îl propune pentru avansare.
  3. (v.tranz.) a recomanda, a indica pe cineva pentru un post, într-un grad, într-o misiune etc.
  4. (v.tranz. și refl.) a-și manifesta intențiaînfăptuiască ceva; a (se) hotărî.
  5. (v.refl. pas.) (înv.) a preda o materie într-o instituție de învățământ.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din propune.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru propune.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru propune.

Referințe