sulițar

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din suliță + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /su.li'ʦar/


Substantiv


Declinarea substantivului
sulițar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sulițar sulițari
Articulat sulițarul sulițarii
Genitiv-Dativ sulițarului sulițarilor
Vocativ sulițarule sulițarilor
  1. sulițaș.


Traduceri

Anagrame

Referințe