superfulger

română

Etimologie

Din super- + fulger.

Pronunție

• AFI: /su.per'ful.ʤer/

Substantiv

Declinarea substantivului superfulger
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	superfulger	superfulgere
Articulat	superfulgerul	superfulgerele
Genitiv-Dativ	superfulgerului	superfulgerelor
Vocativ	superfulgerule	superfulgerelor

1. (fiz.) fulger cu o putere de o mie de ori mai mare decât în mod obișnuit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online