surdomutism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din surd + mutism.

Pronunție

  • AFI: /sur.do.mu'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
surdomutism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ surdomutism invariabil
Articulat surdomutismul invariabil
Genitiv-Dativ surdomutismului invariabil
Vocativ surdomutismule invariabil
  1. deficiență audio-verbală complexă datorată absenței congenitale sau pierderii timpurii a auzului; surdomutitate.


Traduceri

Referințe