szamóca

maghiară

(magyar)

Etimologie

Origine necunoascută.

Pronunție

• AFI: /'sɒmoːtsɒ/

Substantiv

szamóca, pl. szamócák

1. (bot.) frag; (p.ext.) fragă
2. (bot.) căpșun; (p.ext.) căpșună

Sinonime

• 1: (bot.) erdei szamóca
• 2: (bot.) földieper, eper

Cuvinte derivate

• szamócázik

Referințe

• Wiktionary
• Wikiszótár