târgoveață

română

Etimologie

Din târgoveț.

Pronunție

• AFI: /tɨr.goˈve̯a.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului târgoveață
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	târgoveață	târgovețe
Articulat	târgoveața	târgovețele
Genitiv-Dativ	târgoveței	târgovețelor
Vocativ	târgoveațo	târgovețelor

1. (astăzi fam.) persoană care locuiește într-un târg; orășeană, citadină.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online