Sari la conținut

tăinicie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din tainic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /təj.niˈʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
tăinicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tăinicie tăinicii
Articulat tăinicia tăiniciile
Genitiv-Dativ tăiniciei tăiniciilor
Vocativ tăinicie tăiniciilor
  1. (pop.) taină, secret.


Traduceri

Anagrame

Referințe