tălălăi
română
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /tə.lə.lə'i/
Verb
| Conjugarea verbului tălălăi | |
| Infinitiv | a tălălăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tălălăiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tălălăiască |
| Participiu | tălălăit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi, a flecări.
- (v.intranz.) a merge încoace și încolo, pășind fără siguranță; a hoinări, a vagabonda.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online