tămâietoare

română

Etimologie

Din a tămâia + sufixul -ătoare.

Pronunție

• AFI: /tə.mɨ.je'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului tămâietoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tămâietoare	tămâietori
Articulat	tămâietoarea	tămâietorile
Genitiv-Dativ	tămâietorii	tămâietorilor
Vocativ	tămâietoare	tămâietorilor

1. tămâierniță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• amețitoarea
• emițătoarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online