Sari la conținut

tămăduială

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) tămădui + sufixul -eală.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tămăduială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tămăduială tămăduieli
Articulat tămăduiala tămăduielile
Genitiv-Dativ tămăduielii tămăduielilor
Vocativ tămăduială tămăduielilor
  1. (pop.) tămăduire.


Traduceri

Referințe