tachinărie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză taquinerie.

Pronunție

  • AFI: /ta.ki.nə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
tachinărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tachinărie tachinării
Articulat tachinăria tachinăriile
Genitiv-Dativ tachinăriei tachinăriilor
Vocativ tachinărie tachinăriilor
  1. faptul de a tachina; vorbă cu care cineva tachinează.


Traduceri

Anagrame

Referințe