tachina

română

Etimologie

Din franceză taquiner.

Pronunție

• AFI: /ta.ki'na/

Verb

Conjugarea verbului tachina
Infinitiv	a tachina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tachinez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tachineze
Participiu	tachinat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a necăji în glumă și fără răutate, a contraria în lucruri mărunte.
2. (v.tranz.) (fig.) (rar) a obseda, a neliniști.

Cuvinte derivate

• tachinare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online