tacit

română

Etimologie

Din franceză tacite < latină tacitus.

Pronunție

• AFI: /taˈʧit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului tacit
	Singular	Plural
Masculin	tacit	taciți
Feminin	tacită	tacite
Neutru	tacit	tacite

1. (despre un acord, o convenție, o înțelegere etc.) care nu este exprimat formal, dar care este subînțeles și admis ca atare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• citat

Referințe

• DEX '98 via DEX online