tamâș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară támasz.

Pronunție

  • AFI: /ta'mɨʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
tamâș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tamâș tamâșuri
Articulat tamâșul tamâșurile
Genitiv-Dativ tamâșului tamâșurilor
Vocativ tamâșule tamâșurilor
  1. proptea care se așază sub un butoi pentru a-l fixa și a-l împiedica să se rostogolească.


Traduceri

Anagrame

Referințe