tatona

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză tâtonner.

Pronunție

  • AFI: /ta.to'na/


Verb


Conjugarea verbului
tatona
Infinitiv a tatona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tatonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tatoneze
Participiu tatonat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face încercări prudente în mai multe direcții pentru a cunoaște o situație, a găsi o soluție; a proceda cu nesiguranță, cu ezitare; a sonda.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A tatona terenul = a cerceta posibilitățile de reușită înainte de începerea unei acțiuni


Traduceri

Referințe