Sari la conținut

teicuță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din teică + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /tej'ku.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
teicuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ teicuță teicuțe
Articulat teicuța teicuțele
Genitiv-Dativ teicuței teicuțelor
Vocativ teicuță teicuțelor
  1. diminutiv al lui teică.


Traduceri

Anagrame

Referințe