tentare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a tenta.

Pronunție

  • AFI: /ten'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tentare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tentare tentări
Articulat tentarea tentările
Genitiv-Dativ tentării tentărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tenta și rezultatul ei.

Cuvinte derivate


Traduceri





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină tĕmptare și tĕntare.

Pronunție

  • AFI: /ten'tare/


Verb

  1. a încerca, a tenta
  2. a tenta, a ademeni

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din tentō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru tentō.