teomanție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă θεομαντια (theomantía).

Pronunție

  • AFI: /te.o.man'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
teomanție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ teomanție invariabil
Articulat teomanția invariabil
Genitiv-Dativ teomanției invariabil
Vocativ teomanție invariabil
  1. artă de prevestire în care se credeghicitorul ar fi inspirat de divinitate.


Traduceri

Referințe