tezaurar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tezaur + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tezaurar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tezaurar tezaurari
Articulat tezaurarul tezaurarii
Genitiv-Dativ tezaurarului tezaurarilor
Vocativ tezaurarule tezaurarilor
  1. (înv.) custodele unui tezaur; funcționar care primea și distribuia banii statului; casier, vistiernic.


Traduceri

Referințe