custode
Etimologie
Din franceză custode < latină custos, custodis.
Pronunție
- AFI: /kus'to.de/
Substantiv
| Declinarea substantivului custode | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | custode | custozi |
| Articulat | custodele | custozii |
| Genitiv-Dativ | custodelui | custozilor |
| Vocativ | custode | custozilor |
- persoană însărcinată cu paza și cu păstrarea unor bunuri (mobile).
- Custode de bibliotecă.
- (jur.) persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru.
- cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei coli sau pe fiecare pagină, în partea dreaptă sub ultimul rând, și repetată la începutul paginii următoare, pentru a arăta ordinea colilor și a paginilor manuscriselor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online