tipicitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tipic + sufixul -itate. Confer italiană tipicità.

Pronunție

  • AFI: /ti.pi.ʧi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
tipicitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tipicitate invariabil
Articulat tipicitatea invariabil
Genitiv-Dativ tipicității invariabil
Vocativ ' '
  1. caracterul a ceea ce este tipic.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe