tipicitate

română

Etimologie

Din tipic + sufixul -itate. Confer italiană tipicità.

Pronunție

• AFI: /ti.pi.ʧi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului tipicitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tipicitate	invariabil
Articulat	tipicitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	tipicității	invariabil
Vocativ	'	'

1. caracterul a ceea ce este tipic.

Sinonime

• specific, specificitate

Cuvinte derivate

• netipic
• tip
• tipic

Traduceri

caracter tipic

engleză: typicity (English)

italiană: tipicità (italiano) f.

Referințe

• DEX online