tragédie
 Vezi și : tragedie
|
cehă
(čeština)
Etimologie
Din franceză tragédie, care provine din latină tragoedia < greacă antică τραγῳδία (tragōidía, „piesă de teatru epică, tragedie”), compus din τράγος (trágos, „țap”) + ᾠδή (ōidḗ, „cântec”).
Termen luat din cultul lui Dionysos, tragedia era la început cântarea religioasă executată de corul de satiri cu ocaziunea țapului înjunghiat în onoarea zeului.
Pronunție
- AFI: /tragɛːdɪjɛ/
Substantiv
| Declinarea substantivului tragédie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ | tragédie | tragédie |
| Acuzativ | tragédii | tragédie |
| Dativ | tragédii | tragédiím |
| Genitiv | tragédie | tragédií |
| Vocativ | tragédie | tragédie |
| Instrumental | tragédií | tragédiem |
| Locativ | tragédii | tragédiích |
- tragedie
- (fig.) tragedie, nenorocire
Sinonime
- 1: (înv.) truchlohra, (rar) smutnohra
- 2: neštěstí, pohroma
Antonime
Cuvinte derivate
Referințe
franceză
(français)
Etimologie
Din latină tragoedia, care provine din greacă antică τραγῳδία (tragōidía, „piesă de teatru epică, tragedie”) < compus din τράγος (trágos, „țap”) + ᾠδή (ōidḗ, „cântec”).
Termen luat din cultul lui Dionysos, tragedia era la început cântarea religioasă executată de corul de satiri cu ocaziunea țapului înjunghiat în onoarea zeului.
Pronunție
- AFI: /tʁa.ʒe.di/
Substantiv
tragédie f., tragédies pl.