transcendence

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din latină medie trānscendentia; echivalent cu transcend +‎ -ence.

Pronunție

  • AFI: /trænˈsɛndəns/


Substantiv

transcendence, (nenumărabil și numărabil; pl. transcendences)

  1. (numărabil) transcendență
  2. (fil., nenumărabil) (calitate de) transcendență
    Few people truly achieve absolute transcendence.
  3. (nenumărabil) transcendență, libertate
  4. (spec.) preeminență

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Referințe