transigent
română
Etimologie
Din latină transigens, transigentis, franceză transigeant.
Pronunție
- AFI: /tran.si'ʤent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului transigent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | transigent | transigenți |
| Feminin | transigentă | transigente |
| Neutru | transigent | transigente |
- (livr.) care cedează ușor, care face concesii și compromisuri; conciliant.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online