tranzitivitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză transitivité.

Pronunție

  • AFI: /tran.zi.ti.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
tranzitivitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tranzitivitate invariabil
Articulat tranzitivitatea invariabil
Dativ-Genitiv tranzitivității invariabil
Vocativ tranzitivitate invariabil
  1. proprietate a unor verbe de a fi tranzitive.
  2. proprietate a unor relații logice sau matematice de a se transmite ca atare, prin termenii intermediari, între primul și ultimul termen al șirului de termeni ordonați pe baza acestei relații.


Traduceri

Referințe