Sari la conținut

trebăluială

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a trebălui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /tre.bə.luˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trebăluială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trebăluială trebăluieli
Articulat trebăluiala trebăluielile
Genitiv-Dativ trebăluielii trebăluielilor
Vocativ trebăluială trebăluielilor
  1. muncă măruntă, de alergătură pe lângă gospodărie.


Traduceri

Referințe