Sari la conținut

treiera

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din latină tribulāre.

Pronunție

  • AFI: /tre.jeˈra/


Verb


Conjugarea verbului
treiera
Infinitiv a treiera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
treier
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să treiere
Participiu treierat
Conjugare I
  1. a bate, separând boabele de restul plantei.

Cuvinte derivate


Traduceri