Sari la conținut

trena

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză traîner.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
trena
Infinitiv a trena
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trenez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să treneze
Participiu trenat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (livr.) (despre acțiuni) a se desfășura cu încetineală; a se tărăgăna, a se lungi.
  2. (v.intranz.) (rar; despre lucruri) a zăcea undeva, uitat sau lăsat din neglijență.


Traduceri

Anagrame

Referințe