tărăgăna
Aspect
Variante
Etimologie
Din a trăgăna („a trage” < latina populară).
Pronunție
- AFI: /tə.rə.gə'na/
Verb
Conjugarea verbului tărăgăna | |
Infinitiv | a tărăgăna |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tărăgănez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tărăgăneze |
Participiu | tărăgănat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare.
- (v.tranz.) a merge încet, anevoie, târându-și picioarele.
- (v.tranz.) a vorbi rar, lungind silabele.
- (v.refl. impers.) (despre vreme, timp) a dura, a se prelungi.
- (v.intranz.) (reg.) a cânta alene, cu jale, a doini.
- (v.intranz.) (despre vânt) a adia.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online