tribulație

română

Etimologie

Din franceză tribulation.

Pronunție

• AFI: /tri.bu'la.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului tribulație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tribulație	tribulații
Articulat	tribulația	tribulațiile
Genitiv-Dativ	tribulației	tribulațiilor
Vocativ	tribulație	tribulațiilor

1. (livr.) zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online