tribulație

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză tribulation.

Pronunție

  • AFI: /tri.bu'la.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
tribulație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tribulație tribulații
Articulat tribulația tribulațiile
Dativ-Genitiv tribulației tribulațiilor
Vocativ tribulație tribulațiilor
  1. (livr.) zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură.


Traduceri

Referințe