trimițător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a trimite + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /tri.mi.ʦə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
trimițător
Singular Plural
Masculin trimițător trimițători
Feminin trimițătoare trimițătoare
Neutru trimițător trimițătoare
  1. (adesea substantivat) care trimite ceva; (spec.) care expediază ceva prin poștă; expeditor.


Traduceri

Referințe